• Psihologie la ziHome       
  • Curiozitati la ziCuriozitati  
  • Informatica la ziInformatica
  • Filosofie la ziFilosofie      
  • Romantism si poeziePoezii         
  • HomeMuzica         
  •      

Lumea e plină de minciuni

Toate crimele colective au la origine o pervertire a sentimentului binelui. Oamenii ajung să facă răul fiind convinși că slujesc și că urmăresc binele.
(Horia Roman Patapievici)

      Societatea în care trăim ne dictează viața
Lumea este organizată pe societăți. Fiecare societate poartă amprenta unui popor, a unei regiuni, sau a unei limbi vorbite. Avem deci țări capitaliste, comuniste, democrate sau cu regim totalitar.
Dar peste aceste organizări sunt criteriile religioase și cele politice. Societatea care ne înconjoară ne dictează prin regulile ei, prin obiceiurile ei și chiar prin tabuurile ei, felul nostru în care noi ne putem desfășura viața.
Dacă în secolul 21 la televizor se vorbește despre mituri, religii, despre horoscopul astral, sau despre cât de bine se trăiește în regimul politic actual, atunci să nu ne mai mirăm despre faptul că lumea noastră este clădită pe minciuni. !
      O lume cu o gândirea captivă ?
Omenii gândesc în contextul informațiilor primite (fie ele false sau reale), cu ajutorul simțurilor din sentimente cât și cu ajutorul concepțiilori proprii despre viață.
Gândirea noastră se face conjugată pe toate axele timpului. În contextul trecutului (cu amintiri) cu analiza prezentului (de la receptori) și cu capacitățile de intuiție privind viitorul.
Gândirea captivă este atunci când se reduce doar la una din ipotezele de mai sus.

     Despre afacerile bisericii - un subiect tabu !
Politica provoacă discuții aprinse pe strada, la televizor, etc.
Dar despre funcționarea și afacerile bisericii, se prefera să nu se vorbească, fiind considerat un subiect tabu.
Frica de a nu deranja domnește peste oameni.

Libertatea internă a unui individ este caracterizată de capacitatea cugetului său, de independența acestuia față de preconcepțiile, superstițiile și religiile care i-au fost ademenite din afară, întreținute de fobiile fricii de moarte, sau a fricii de necunoscut.

Un om religios se simte în siguranţă pentru că ''îl simte aproape pe Dumnezeu'' Asta pentru că i-au spus-o lideri religioşi care conduc biserica la care este afiliat. În acest caz se plătește cu prostie și cu cotizare materială.
Dar un om care nu este religios se simte liber.
Libertatea de a nu depinde, libertatea de a gândi liber, libertatea de a nu fi împovărat cu minciunile altora care se dau drept trimișii divinității.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu