Necunoscuții - ei sunt cei care te apreciază!

    Trăim într-o societate care ne înconjoară cu prieteni, cu dușmani sau cu necunoscuți.
În viață noi evoluăm, așa și cum este normal, ne perfecționăm mereu de-a lungul timpului.
Nu mai suntem așa cum ne știu vechii prieteni sau foștii vecini din satul care am plecat.
De fapt acesta este și rolul existenței naturii, de a se autoperfecționa continuu.
Relațiile dintre oameni sunt multiple și cu substraturi de interes pentru fiecare individ. Atunci când interesul unei persoane favorizează interesul altei persoane se obține o relație de prietenie.
Dar de fapt aceasta nu este o prietenie adevărată!

Cei care te cunosc (prietenii de carton) te vor judeca mereu subiectiv, în funcție de fosta sau actuala ta stare materială și socială.
Când ești sărac și necăjit, cunoscuții în față ta te compătimesc dar pe la spate ei râd satisfăcuți de situația ta. Iar când aceștia ajung să realizeze că ești mai bun decât ei, atunci intră în funcțiune invidia iar din acest moment ești privit altfel decât înainte.
Dar mai grav este cu cei care îți cunosc originea și te știu de mic:
Poți să faci tu ce ai face, în mintea lor ești - tot ăla a lui, sau - uite-l băi și pe ăsta!
Mai neutri și mai sinceri se comportă cu tine, (culmea!) tocmai cei care nu te cunosc.

Eu am aflat asta cu ajutorul a două rețele de socializare, Facebook și Google+.
De exemplu:
Când postez o poezie de creaţie proprie pe ambele rețele, pe Facebook dacă primesc abia câteva like-uri, în timp ce de pe Google+ primesc sute de like-uri. Și nu se poate afirma că unii sunt mai deștepți față de ceilalți sau că e un public diferit care le place sau nu poezia.
De amintit faptul că pe Facebook pe lista mea de prieteni sunt cam 99% cunoscuți din viața reală iar pe Google+ aproape 100% îmi sunt necunoscuți.
Și totuși ... curiozitatea este mare la prietenii mei de pe Facebook, se obosesc să-mi citească poeziile, pentru că am constatat asta prin traficul de pe site.

În viață e bine ca pe unii oameni să-i ții mai deoparte de tine, astfel eviți ca pe viitor în anumite situații 'să se tragă cu tine de șireturi', sau 'să îți sufle în ciorbă'. Ținuți la distanță ei nu-ți vor cunoaște toată plămădeala ta', nu vor avea de ce să te învidieze (gen capra vecinului) iar aceștia mai degrabă te vor stima și te vor aprecia când te vei întâlnii cu ei pe stradă. În fața lor tu vei fi mereu 'domnul ×' și nu 'ăla a lui'.

'Prostul nu te apreciază ci te invidiază ,,!'

Singurii oameni care percep întregul tablou sunt cei care ies afară din cadru. (Salman Rushdie)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu